În primăvara anului 2022 – după ce Vladimir Putin a ordonat invadarea Ucrainei – părea aproape sigur că sistemul financiar al Rusiei se va prăbuși sub greutatea războiului și a sancțiunilor occidentale. Foarte mulți ruși se temeau de o panică bancară și de penuria de bunuri de bază, dar măsurile luate de Banca Centrală a Rusiei și de economiștii guvernamentali au fost, totuși, suficiente pentru a evita dezastrul.
Deși cheltuielile de război sunt uriașe, iar conflictul din Ucraina a intrat în cel de-al treilea an, oficialii ruși spun că economia Rusiei „duduie”, numai că economistul Aleksei Kiselev este de părere că se poate vorbi deja despre o supraîncălzire care contrazice optimismul exacerbat al conducerii țării.
„Această creștere febrilă va fi urmată de o recesiune. Cum ar putea arăta următoarea criză, având în vedere militarizarea economiei?”, se întreabă economistul Aleksei Kiselev, cercetător asociat la Școala de Bănci și Finanțe din Florența și fost angajat al Centrului de Cercetare Macroeconomică al Sberbank și al Departamentului de Cercetare și Prognoză al Băncii Centrale a Rusiei.
Potrivit lui Aleksei Kiselev, toate crizele economice apar din diverse motive, „inclusiv bule financiare care cresc până la explozie, creștere finanțată prin investiții străine volatile și distribuție ineficientă a capitalului de către instituțiile financiare și pierderi tot mai mari în rândul debitorilor acestora”.
Toate acestea, precizează acesta, „pot duce la un ciclu de creștere, supraîncălzire, criză, redresare și, în cele din urmă, o creștere reînnoită”.
„O criză este mai probabilă atunci când creșterea nu este însoțită de o creștere proporțională a productivității muncii. Dacă economiile consumatorilor cresc, dar potențialul tehnologic al producției nu crește, în cele din urmă apare o criză pentru a rezolva această tensiune prin deprecierea economiilor.
În perioadele de creștere, nimeni nu acordă atenție pierderilor sau ineficiențelor tot mai mari. Dar, în timp, economia devine din ce în ce mai fragilă, astfel încât chiar și o îngrijorare minoră ar putea fi suficientă pentru a face ca investitorul obișnuit să înceapă să-și facă griji pentru economiile lui, ceea ce declanșează apoi o criză.
În centrul oricărei crize care se lovește de o economie de piață se află datoria pe termen scurt a consumatorilor și a companiilor. Principala sursă a problemelor oricărei bănci este faptul că deponenții pot oricând să retragă bani din conturile lor. Când mulți încearcă să facă acest lucru dintr-o dată, băncile s-ar putea lupta să găsească fonduri pentru a plăti clienții.
Presiunile asupra băncilor sunt adesea provocate de vești proaste despre economie, finanțe publice sau sectorul bancar. Când multe bănci suferă în același timp, într-o panică bancară, măsurile pe care le iau nu fac decât să adâncească o criză.
Pe măsură ce băncile lichidează poziții pentru a genera fonduri cu care să plătească deponenților, vânzând titluri de valoare sau valută, acele active se depreciază și spirala descendentă continuă”, notează economistul Aleksei Kiselev în analiza publicată de Carnegie Endowment for International Peace.
La întrebarea „Unde se află originile crizei?”, economistul Aleksei Kiselev răspunde că aceste origini se află în decizia deponentului sau a investitorului de a-și retrage banii.
„Ei aleg să facă acest lucru pentru că simt că au opțiuni mai sigure, de la păstrarea economiilor în numerar până la transformarea lor într-o valută străină.
Acest lucru nu este atât de relevant pentru ruși. Aproape două treimi din activele sectorului bancar se află în registrele creditorilor de stat, în timp ce restul sunt asigurate, devenind efectiv toate obligațiile statului. În aceste condiții, de ce să vă retrageți economiile când Sberbank oferă o dobândă de 14% și servicii de mobile banking?
Transformarea economiilor în dolari ar fi o opțiune, dacă nu ar fi diferitele restricții impuse atât de Rusia, cât și de Occident de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Moscova. În mod memorabil, în 2022, rușilor le-a fost mai ușor să-și vândă casele decât să retragă dolari din propriile conturi”, constată Aleksei Kiselev.
Nici în Uniunea Sovietică nu exista nicio posibilitate de panică bancară. Dar asta nu a împiedicat țara să treacă prin crize periodice, însoțite de deprecierea economiilor, ca după confiscările valutare din 1947 și 1961, sau înghețarea depozitelor din 1991.
„Economia Rusiei de astăzi este mult mai flexibilă decât cea sovietică. Importurile paralele și substituția importurilor, deși sunt regresive din punct de vedere tehnologic, au compensat parțial eșecurile guvernului și consecințele economice ale războiului. A existat chiar o creștere notabilă, deși nu fără o ineficiență crescută”, mai scrie economistul Aleksei Kiselev.
Accelerarea inflației, creșterea consumului și ratele mari de economisire reflectă dorința consumatorilor de a cheltui mai degrabă decât de a economisi. Rușii nu au și nu pot avea încredere orbește în sistemul financiar al țării lor. Numai în ultimii doi ani, aceștia au pierdut accesul ușor la piețele financiare globale, au văzut acțiunile rusești pierzând o mare parte din valoare și au văzut cum mărfurile au dispărut de pe rafturile magazinelor sau au crescut prețul în câteva luni”
Aleksei Kiselev
Pe măsură ce războiul din Ucraina continuă, nu numai că resursele materiale vor fi cheltuite pentru conflict, ci vor fi și deturnate pe parcurs. Criminalitatea este în creștere în Rusia lui Putin, iar piața neagră a armelor de foc este în plină expansiune.
În plus, condițiile de împrumut favorabile sunt oferite celor care au luptat în război — în detrimentul altor debitori.
„Toate acestea, împreună cu diversele beneficii excepționale extinse anumitor categorii de persoane fizice și întreprinderi, contribuie la ineficiență și subminează sistemul financiar din interior.
Cu timpul, povara războiului și apetitul celor îmbogățiți de conflict vor deveni prea mari pentru ca piața să le poată face față. Oficialii vor încerca să manipuleze statisticile, să introducă controale ale prețurilor și să subvenționeze în secret.
La un moment dat, dezechilibrele vor ieși la suprafață și vor forța statul să se retragă de la angajamentele luate față de poporul său. Nu contează cu adevărat dacă acest lucru ia forma unor confiscări, eliminarea subvențiilor masive, creșteri de prețuri sau o înghețare pe termen nedeterminat a depozitelor și pensiilor.
În plus, eforturile de a minimiza pierderile financiare contribuie la supraîncălzire. Atenți să investească în active financiare rusești, consumatorii cheltuiesc în schimb pe active reale, ceea ce duce la creșterea inflației. Luați piața imobiliară, unde un consumator care cumpără un apartament, de obicei, ia și un credit ipotecar, care poate fi subvenționat de stat. Astfel de documente vor fi mult mai greu de recuperat pentru guvern.
Unii (n.red. – ruși) găsesc modalități de a câștiga bani în Rusia din timpul războiului, dar nimeni nu vede țara ca un loc sigur pentru a păstra economiile. În cele din urmă, doar ratele ridicate de economisire și lipsa alternativelor îi țin pe ultimii investitori rămași pe piața financiară rusă”, încheie economistul Aleksei Kiselev.
Foto – Profimedia Images
CITEȘTE ȘI: